Home Student section/Pentru studenţi Research/Cercetare Events/Evenimente Contact

 

 

BIBLIOGRAFIE PENTRU EXAMENUL DE PSIHOLOGIE MEDICALĂ (anul 1 Medicină)

1. Popa-Velea, O., Diaconescu, L., Mihăilescu, A., Pană, M., Truţescu, C., Jidveian Popescu, M., Frunză, A. „Psihologie Medicală” (ed.a 2-a, revizuita) (Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti; 2017)

- Psihologia Medicală, domeniu interdisciplinar
Accepţiuni ale Psihologiei Medicale: Psihologia Sănătăţii, Psihologia Clinică, Medicina Comportamentală, Psihosomatica. Orientarea clinicianului în faţa unei tulburări de comportament. Principalele metode de cercetare în Psihologia Medicală (pag.11-28).

- Stressul psihic
Definiţii; modele teoretice. Agenţi stressori: tipuri, particularităţi. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe. Relativitatea percepţiei şi evaluării agenţilor stressori. Trăsături de personalitate corelate cu o vulnerabilitate crescută la stress. Trăsături şi stiluri cognitive protectoare. Corelaţii hormonale ale stressului. Diferenţa eustress-distress. Rolul sanogenetic al endorfinelor. Conceptul de încărcătură allostatică. Sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman). Strategii de coping. Programe şi strategii antistress (pag.29-68).

- Abordarea multifaţetată a bolii din perspectiva Psihologiei Medicale
Conceptualizarea bolii. Modele explicative ale bolii. Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Rolul suportului social. Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri. Modele explicative ale patogenezei bolilor psihosomatice. Diferite condiţii cronice şi contribuţia etiopatogenică a factorilor psihologici. Apariţia unor noi câmpuri interdisciplinare (pag.69-100).

- Relaţia medic-pacient
Comunicarea: elemente verbale şi non-verbale. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului, diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Dinamica asumării rolului de pacient. Modele teoretice privind complianţa terapeutică şi atitudinile faţă de boală şi tratament. Reacţii tipice ale pacientului la boală (Ilustrare: stadiile ajustării la diagnosticul de incurabilitate). Particularităţi ale pacienţilor cronici. Variabile individuale care influenţează riscul de îmbolnăvire şi comportamentul faţă de boală. Factori tampon care cresc eficienţa mecanismelor de apărare în situaţii de boală. Pacienţi dificili. Sindromul burnout la medici (pag.101-156).

- Corelaţii psihologice ale durerii
Aspecte generale (tipuri de durere, cauze ale durerii). Aspecte fiziologice ale durerii. Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii. Particularităţile sindroamelor dureroase din bolile cronice (aplicaţie: artrita reumatoidă). Intervenţii psihologice pentru managementul durerii (psihoterapia cognitiv-comportamentală, hipnoza, relaxarea, imageria dirijată) (pag.157-174).

- Elemente de consiliere şi psihoterapie
Definiţii, clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei. Delimitări conceptuale, orientări teoretice şi de practică în domeniul psihoterapiei (pag.175-200).

2. Popa-Velea, O. „Ştiinţele comportamentului uman. Aplicaţii în medicină” (Editura Trei, Bucureşti; ediţia a 2-a, revizuită şi adăugită: 2015) (facultativ):

- Mijloace de investigare a comportamentului (pag.22-31);
- Relaţia personalitate-comportament (pag.32-37);
- Forme de manifestare a comportamentului (comunicarea verbală şi nonverbală) (pag.45-59);
- Trăsături şi stiluri cognitive protectoare (pag.141-155);
- Tipuri psihocomportamentale cu implicaţii în patogeneză (pag.156-165);
- Modele teoretice privind atitudinile faţă de boală şi tratament. Aplicaţii clinice (pag.166-185);
- Variabile individuale care influenţează riscul de îmbolnăvire şi comportamentul faţă de boală (pag.186-201);
- Factori tampon care cresc eficienţa mecanismelor de apărare în situaţii de boală (pag.202-212);
- Comportamente produse de boală (pag.411-418);
- Tipuri de anamneză (pag.419-426);
- Tulburări de personalitate şi implicaţii ale acestora în relaţia medic-pacient (pag.427-438);
- Sindromul burnout la medici (pag.439-446);
- Modalităţi de ameliorare a relaţiei medic-pacient (pag.447-462);
- Psihoterapia: principii generale (pag.476-480);
- Psihoterapia cognitiv-comportamentală (pag.480-489);
- Psihanaliza (pag.521-531);
- Hipnoza şi relaxarea (pag.532-553).

3. Popa-Velea, O., (sub red.) Cazuri clinice de Psihologie Medicală şi Psihosomatică (Editura Universitară Carol Davila, Bucureşti; 2016).

4. French, D., Vedhara, K., Kaptein, Ad, A., Weinman, J. (2010). „Health Psychology” (2nd Edition), London: BPS Blackwell, cap. „Illness-related cognition and behaviour” (pag.149-161), „Symptom perception and help seeking” (pag.162-174), „Adherence to advice and treatment (pag.175-188), „Coping with stress” (pag.271-282), „Social support” (pag.283-293) (facultativ)

5. Bradley Wright, K., Sparks, L., O’Hair, H.D. (2012). „Health Communication in the 21st Century”, Chichester: Wiley-Blackwell, cap.2 („Provider-patient communication”) (pag.17-55) (facultativ)

6. American Psychiatric Association (2013). „Diagnostic and Statistical Manual of mental disorders (DSM-V) (5th Ed.) Description of main personality disorders: paranoid (pag.649-652), schizoid (pag.652-655), histrionic (pag.667-669), obsessive-compulsive (pag.678-682). Washington, DC: American Psychiatric Association (facultativ)

                 

 

Copyright © 2003 Catedra de Psihologie Medicală şi Psihosomatică