Home Student section/Pentru studenţi Research/Cercetare Events/Evenimente Contact

 

Curriculum "Psihologie Medicală" (anul I Medicină Generală)

Scop

Achiziţionarea de către studenţi a metodelor şi temelor relevante, în scopul aplicării psihologiei în intervenţiile legate de sănătate, asupra modului în care oamenii sunt afectaţi psihologic de către boală şi asupra modului în care diverse comportamente şi cogniţii influenţează sănătatea şi boala.

 

Format

Cursul este unul introductiv şi este structurat într-o serie de cursuri şi aplicaţii practice. Este de aşteptat ca studenţii să aibă minime cunoştinţe de psihologie şi medicină, care ar facilita asimilarea simptomelor cheie ale Psihologiei Medicale. Profesorul va pregăti prezentările şi demonstraţiile, va distribui materialele informative şi va conduce discuţiile de grup. Învăţarea va fi un proces interactiv, astfel încât toţi studenţii sunt încurajaţi să întrebe şi să comenteze asupra posibilelor teme de interes privitoare la curs.

 

Obiective

A pregăti pe studenţi să:

- înţeleagă boala în tripla ei dimensiune: biologică, psihologică şi socială şi să devină familiari cu abordările moderne ale celor mai frecvente boli psihosomatice (de exemplu, cardiovasculare, pulmonare, alergice, etc);

- înţeleagă rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii în practica clinică de zi cu zi;

- poată identifica contribuţia factorilor psihologici în patologie şi posibilitatea de a se adresa acestora prin intermediul psihoterapiei şi consilierii;

- devină familiari cu conceptul şi teoriile privitoare la stress, cu instrumentele de evaluare ale stressului şi modalităţile de intervenţie, centrate asupra schimbării comportamentului şi a stilului de coping;

- identifice variatele tulburări psihologice şi principalele trăsături de personalitate corelate cu sănătatea şi boala;

- înveţe despre comunicarea medic-pacient şi importanţa ei în îmbunătăţirea complianţei la recomandările privind comportamentele sanogenetice;

- înveţe despre diversele tipuri de pacienţi dificili sau critici şi câteva strategii de abordare a acestora;

- devină familiari cu valorile etice ale psihologiei medicale;

- studieze pe cont propriu temele de psihologie medicală şi să le aplice în clinică.

 

Cerinţe

Studenţii sunt obligaţi să frecventeze în mod regulat cursul şi să participe activ la discuţiile de grup. Vor trebui să participe şi la lucrările practice, participarea lor fiind monitorizată de către asistenţi. Un număr de două sau mai multe absenţe va atrage după sine imposibilitatea trecerii examenului în sesiunea corespunzătoare. Bibliografia va fi comunicată de către profesori şi va trebui parcursă înainte de fiecare curs.

 

Evaluarea

Se va face în principal pe performanţele studentului la examenul scris final. Frecventarea cursurilor şi a seminariilor precum şi obţinerea unei note bune la evaluarea finală de seminar vor fi considerate un plus.

 

CURRICULUM

 

Cursuri

 

1. Psihologia Sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale

Psihologia medicală şi psihologia clinică: asemănări şi diferenţe. Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii: atitudini faţă de diversele tulburări comportamentale. Orientarea clinicianului în faţa unei tulburări de comportament. Principalele metode de cercetare în psihologia medicală, cu accent pe observaţie, experiment, interviu, teste psihologice.

 

2. Stressul psihic

Stress: definiţie, tipuri variate de agenţi stressori. Modele teoretice ale stressului (accepţiuni clasice vs.moderne). Agenţi stressori: tipuri, particularităţi ale AS psihici faţă de alţi agenţi stressori. Scala evenimentelor majore de viaţă Holmes şi Rahe: o tentativă de  cuantificare a potenţialului patogen a diferitelor tipuri de agenţi stressori.Relativitatea percepţiei şi evaluării (appraisal) agenţilor stressori. Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A,C,D).Trăsături şi stiluri cognitive protectoare. Corelaţii hormonale ale stressului. Diferenţa eustress-distress. Rolul sanogenetic al endorfinelor. Conceptul de încărcătură allostatică. Sindromul de neajutorare şi lipsă de speranţă (Seligman) (experiment, aplicaţie în clinică) Strategii de coping. Programe şi strategii antistress.

 

3. Abordarea multifaţetată a bolii din perspectiva Psihologiei Sanătăţii

Conceptualizarea bolii: modele (biomedical, psihologic, bio-psiho-social). Aspecte sociale şi culturale ale bolii. Rolul suportului social. Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri; Modele explicative variate  ale patogenezei bolilor psihosomatice (clasice: Alexander, Cannon, Pavlov; abordări moderne).

Simptome critice din punct de vedere psihologic: ex. durerea

Aspecte generale (tipuri de durere, cauze ale durerii). Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii (ex.depresia, anxietatea). Particularităţile sindroamelor dureroase din bolile cronice/incurabile. Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză, relaxare, imagerie dirijată). Aplicaţie caz clinic.

 

4.Relaţia medic-pacient (1)

Statutul şi rolul pacientului (Parsons). Dinamica asumării rolului de pacient. Modele teoretice privind atitudinile faţă de boală şi tratament (HBM, TRA, TPB, modelul Leventhal). Utilitatea clinică a cunoaşterii acestor modele în relaţia cu pacienţii problematici / dificili. Reacţii tipice ale pacientului la boală. Aplicaţie: stadiile ajustării la diagnosticul de incurabilitate. Particularităţi  ale pacienţilor cronici. Variabile individuale care influenţează riscul de îmbolnăvire şi comportamentul faţă de boală. Factori tampon care cresc eficienţa mecanismelor de apărare în situaţii de boală.

 

5.Relaţia medic-pacient (2)

Comunicarea: elemente verbale şi non-verbale. Importanţa concordanţei dintre comportamentul verbal şi cel non-verbal. Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului, diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor.

Pacienţi dificili. Identificarea problemelor comportamentale (în cadrul interviului clinic şi testării psihologice). Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală. Comunicarea cu pacienţii dificili. Sindromul burnout la medici.

 

6.Importanţa unor conceptelor adiţionale de Psihologie Sănătăţii: complianţa terapeutică, efectul placebo, dependenţa de medicamente, calitatea vieţii

Complianţa terapeutică: factori psihologici care influenţează complianţa terapeutică. Exemple în anumite tulburări cronice (TBC, astm, HTA).

Efectul Placebo: modalităţi de exploatare a efectului Placebo în terapie, varietatea efectelor Placebo, factori care influenţează apariţia efectului Placebo.

Dependenţa psihologică de medicament: exemple, cauze şi consecinţe.

Calitatea vieţii şi relaţia cu specificul medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi.

 

7.Psihoterapie (1) (partea a doua = în anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman)

Definiţii, clasificare şi indicaţii ale psihoterapiei.

Modelarea comportamentului: de la principii teoretice la consiliere şi psihoterapie.

Psihanaliza (definiţie, baze teoretice, indicaţii, eficienţă).

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

Psihoterapia rogersiană (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

 

Lucrări practice

1. Psihologia Sănătăţii: domeniu de interferenţă între medicină şi ştiinţele psihosociale

Rolul psihologiei clinice şi a sănătăţii. Specificul chestionarelor şi testelor proiective. Avantaje şi dezavantaje. Exemple.Trăsături imunogene şi disimunogene.

 

2. Stress şi boală

Trăsături de personalitate relaţionate cu diferite tipuri de reacţie la stress (A,C,D).

Strategii de coping. Mecanisme defensive. Programe şi strategii antistress.

 

3. Conotaţii psihologice ale îmbolnăvirilor somatice

Tulburări şi boli psihosomatice: asemănări şi deosebiri;  Modele explicative variate  ale patogenezei bolilor psihosomatice (Alexander, Cannon, Pavlov, abordări moderne). Reprezentări cognitive ale bolii ( Leventhal). Reacţii tipice ale pacientului la boală: regresie, evaziune, contagiune informaţională, folosire neproductivă a bolii.

 

4. Corelaţii psihologice ale durerii

Rolul factorilor psihologici în producerea şi intensificarea durerii). Intervenţii psihologice în reducerea durerii (hipnoză, relaxare, imagerie dirijată) (exemplificare caz clinic). Boala cronică/incurabilă şi durerea.

 

5. Relaţia medic-pacient

Specificul comunicării dintre medic şi pacient: interacţiunea cu rolul presupus al medicului, diferite tipuri de anamneză şi utilitatea lor. Pacienţi dificili. Identificarea problemelor comportamentale cu ajutorul testelor psihologice. Descrierea principalelor tulburări de personalitate şi atitudinea pacienţilor faţă de medic şi instituţia medicală.

 

6. Importanţa conceptelor adiţionale ale Psihologiei Sănătăţii

Complianţa terapeutică: factori psihologici care influenţează complianţa terapeutică. Exemple în anumite tulburări cronice (TBC, astm, HTA). Efectul placebo: modalităţi de exploatare a efectului placebo în terapie, varietatea efectelor placebo, factori care influenţează apariţia efectului placebo. Dependenţa psihologică de medicament: exemple, cauze şi consecinţe. Calitatea vieţii şi relaţia cu specificul medicamentului: echilibrul între câştiguri şi pierderi.

 

7.Psihoterapie (1) (partea a doua în semestrul IV - anul II la cursul de Ştiinţele Comportamentului Uman)

Psihanaliza (definiţie, baze teoretice, indicaţii, eficienţă).

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

Tehnici de relaxare şi hipnoză (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

Psihoterapia rogersiană (definiţie, baze teoretice, indicaţii şi eficienţă).

 

BIBLIOGRAFIE

 

(a) Referinţe obligatorii

 

1. Popa-Velea, O. - “Ştiinţele comportamentului uman. Aplicaţii în medicină”

Editura Trei, Bucureşti; ediţiile 2010, 2015

 

- Mijloace de investigare a comportamentului (ediţia 2010 sau 2015: pag.22-31);

- Relaţia personalitate-comportament (ediţia 2010 sau 2015: pag.32-37);

- Forme de manifestare a comportamentului (comunicarea verbală şi nonverbală) (ediţia 2010 sau 2015: pag.45-59);

- Modelarea comportamentului: de la principii teoretice la consiliere şi psihoterapie (ediţia 2010, pag.70-77) (facultativ);

- Trăsături şi stiluri cognitive protectoare (ediţia 2010: pag.149-156) (ediţia 2015: pag.141-155);

- Tipuri psihocomportamentale cu implicaţii în patogeneză (ediţia 2010: pag.157-166) (ediţia 2015: pag.156-165);

- Vulnerabilitatea psihică şi somatică la stress. Modificări comportamentale în cadrul stressului psihic (ediţia 2010: pag.167-174)  (facultativ);

- Modele teoretice privind atitudinile faţă de boală şi tratament. Aplicaţii clinice (ediţia 2010: pag.175-193) (ediţia 2015: pag.166-185);

- Variabile individuale care influenţează riscul de îmbolnăvire şi comportamentul faţă de boală (ediţia 2010: pag.194-207) (ediţia 2015: pag.186-201);

- Factori tampon care cresc eficienţa mecanismelor de apărare în situaţii de boală (ediţia 2010: pag.210-220) (ediţia 2015: pag.202-212);

- Comportamente produse de boală (ediţia 2010: pag.425-432) (ediţia 2015: pag.411-418);

- Impactul psihologic al reacţiilor adverse şi alergice la medicamente (ediţia 2010: pag.433-444) (facultativ);

- Tipuri de anamneză (ediţia 2010: pag.445-452) (ediţia 2015: pag.419-426);

- Tulburări de personalitate şi implicaţii ale acestora în relaţia medic-pacient (ediţia 2010: pag.453-464) (ediţia 2015: pag.427-438);

- Sindromul burnout la medici (ediţia 2010: pag.465-472) (ediţia 2015: pag.439-446);

- Modalităţi de ameliorare a relaţiei medic-pacient (ediţia 2010: pag.473-488) (ediţia 2015: pag.447-462);

- Psihoterapia: principii generale (ediţia 2010: pag.501-504) (ediţia 2015: pag.476-480);

- Psihoterapia cognitiv-comportamentală (ediţia 2010: pag.505-514) (ediţia 2015: pag.480-489);

- Psihanaliza (ediţia 2010: pag.542-552) (ediţia 2015: pag.521-531);

- Hipnoza şi relaxarea (ediţia 2015: pag.532-553).

 

(b) Referinţe facultative

 

2. (colectiv) ”Compendiu de Psihologie Medicală”, Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti; apariţie prevăzută noiembrie 2016.

 

 

3. Popa-Velea, O., Diaconescu, L., Necula Cioca, I. - ”Psihologie medicală (Baze teoretice şi aplicaţii practice pentru medici şi psihologi)” Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti; 2006

 

- Concepţia clasică asupra tulburărilor mentale: clasificarea lor în nevroze, psihoze şi psihopatii; utilitate practică (pag.30-39) (O.Popa-Velea);

- Mecanisme de apărare a Eului: negarea, refularea, proiecţia, comutarea, regresia, formaţiunea reacţională, intelectualizarea) (pag.99-105) (I.Necula Cioca);

- Durerea - corelate medicale şi psihologice (pag.145-167) (O.Popa-Velea, B.Cernat);

- Elemente de psihoterapie (pag.198-241) (O.Popa-Velea): Consideraţii generale asupra psihoterapiei. Calităţile necesare pentru exercitarea profesiei de psihoterapeut. Contractul terapeutic (alianţa terapeutică). Factori care condiţionează eficienţa psihoterapiei. Note comune tuturor psihoterapiilor.Obiective comune tuturor psihoterapiilor. Criterii de alegere a unei terapii sau alteia. Câteva orientări în psihoterapie.

Principii şi caracteristici de bază ale celor mai reprezentative tehnici psihoterapeutice (psihanaliza, psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia experienţială, psihoterapia centrată pe client (rogersiană), psihoterapia scurtă, centrată pe obiectiv, psihoterapia suportivă, psihoterapiile de relaxare, muzicoterapia, hipnoterapia);

- Implicaţii psihologice ale tratamentului farmacologic (pag.249-262) (L.Diaconescu): Balanţa farmacologie-psihoterapie (raporturi, interacţiuni, greşeli, rolul potenţator al psihoterapiei). Elemente psihologice aferente tratamentului medicamentos). Efectul Placebo. Dependenţa de medicament. Efectele psihologice ale reacţiilor adverse ale medicamentelor. Testele simplu orb / dublu orb.

 

4. Marks, D., Murray, M., Evans, B., Willig, C., Woodall, C., Sykes, C.  – “Health psychology: Theory, research and practice” (2nd ed.), 2005, SAGE Publications Ltd., London Thousand Oaks, New Delhi: cap.4 (“Culture and health”) (pag.69-89), cap.12 (“Illness and personality”) (pag.235-252);

 

5. Noble, L. – “Doctor-patient communication and adherence to treatment” (cap.3), în Myers, l., Midence, K. (eds.) – “Adherence to treatment in medical conditions”, 1998, Harwood Academic Publishers, London (pag.51-73);

 

6. Ogden, J. – “Health psychology: a textbook” (3rd ed.), McGraw-Hill Education, 2005, New York, London: cap.10 (“Stress”) (pag.233-250), cap.11 (“Stress and illness”) (pag.251-283), cap.12 (“Pain”) (pag.285-305), cap.13 (“Placebos and the interrelationship between beliefs, behaviors and health”) (pg. 309-326);

 

7. DSM-V (Diagnostic and statistical manual of mental disorders) (edited by American Psychiatric Association), 5th Edition, 2013: Description of paranoid, schizoid, histrionic and obsessive-compulsive personality disorders. 

 

 

 

 

Copyright © 2003 Catedra de Psihologie Medicală şi Psihosomatică